Aria Protejata "Focul Viu de la Andreiasu de Jos"

Emanatii de gaze naturale

Emanatii de gaze naturale, cu sau fara aprindere spontana, reprezinta fenomene intalnite in mai multe zone ale Romaniei (fig. 1) precum si in Italia (Sicilia) sau Azerbaijan (Yanar Dag, Dashgil).

Pentru Romania deosebim doua areale importante: exteriorul arcului carpatic si Bazinul Transilvaniei. In mod cu totul deosebit astfel de emanatii au fost semnalate si in spatiul carpatic, Muntii Vrancei, in apropiere de Lepsa, pe paraul Stramba.

Conditiile geologice si hidrogeologice locale influenteaza tipul de manifestare la suprafata a acestor procese de eliberare naturala a hidrocarburilor din scoarta terestra: emanatii uscate care prin aprindere genereaza "focuri vii": Andreiasu de Jos, Lopatari sau vulcani noroiosi la Berca Arbanasi.

La Andreiasu de Jos exista o sursa naturala de hidrocarburi gazoase cu aprindere spontana. Apreciem ca este cel mai extins camp de "focuri vii" din Romania atat ca suprafata (400 m2 ) cat si ca debit de metan (50 tone/an).

Aria Protejata Focul Viu de la Andreiasu de Jos

Fig. 1
Distributia zonelor cu vulcani noroiosi si emanatii de gaze in Romania.
1 - zone cu emanatii de hidrocarburi; 2 - vulcani noroiosi; 3 - emanatii de hidrocarburi gazoase (uscate); AND - Andreiatu; BA - Berca-Arbanasi; BZ - Bazna;
HO - Homorod; OS - Odorheiu Secuiesc; SA - Sarmasel (dupa Baciu et al., 2007)

sus

Localizare

"Focurile Vii" de la Andreiasu de Jos sunt situate, in Subcarpatii Vrancei, pe versantul drept al vaii Milcovului la altitudinea de 430m.

Coordonatele GPS ale campului de "focuri vii" sunt: N45 45.042 E26 49.986. Altitudinea relativa (distanta masurata pe verticala pana in albia Milcovului) este de 65m.

In anul 1973, prin Decizia nr. 165 a Consiliului Popular al judetului Vrancea, a fost infiintata rezervatia geologica in suprafata de 12 ha.

Calea de acces o reprezinta drumul national DN 2M Focsani - Odobesti - Andreiasu de Jos.

sus

Aspecte geologice si tectonice

Structura geologica, alcatuita din roci sedimentare (gresii, argile, cinerite) de varsta miocena, este deosebit de faliata si favorizeaza iesirea la zi a gazului metan precum si a altor gaze. Lipsa sau neantrenarea unor ape subterane de adancime determina emanatii de gaze uscate.

Molasa neogena cutata numita si zona salifera cuprinde o serie de sinclinale strivite (Raiut - Titila, Rachitasul ) cu tendinta de solzificare (Pauca Mircea, 1942).

In zona Andreiasu de Jos (fig. 2) exista un sistem de falii longitudinale (orientate N-S, ex.: Casin-Bisoca, Jghiaburi-Butucoasa) si transversale (orientate E-V, ex.: Andreiasu, Titila). Falia Casin-Bisoca delimiteaza doua unitati geostructurale importante: Panza Subcarpatica (vest) si Avanfosa Carpatica (est). Cel mai probabil hidrocarburile ajung la suprafata in lungul faliei Casin-Bisoca. Pe aceeasi falie, la 8,5 km nord de Andreiasu, pe dealul Raiuti (alt. 714m), exista de asemenea o emanatie de gaze naturale.

In cazul "Focului Viu de la Andreiasu de Jos" credem ca nu intamplator emanatiile se pozitioneaza la intersectia faliei longitudinale Casin-Bisoca cu falia transversala Andreiasu. Mai trebuie amintit ca in zona apare si o strapungere diapira a zonei salifere. Pe interfluviul dintre paraul Sarii si paraul Papaluga exista cel putin 5 areale cu emanatii de gaze naturale care genereaza curgeri noroioase. Ca o coincidenta aceste din urma emanatii se afla pe acelasi meridian, E 26 50, cu cele de la Raiuti.

Aria Protejata Focul Viu de la Andreiasu de Jos

Fig. 2
Schita geologica a regiunii Andreiasu de Jos (dupa Cehlarov Aura, 1998, cu modificari).

Aria Protejata Focul Viu de la Andreiasu de Jos

Fig. 3
Profil geologic transversal pe valea Milcovului la Andreiasu (dupa St. Mateescu, 1927), M2 miocen, gy gips, E diapir de sare, M3 sarmatian, Fp Falia Casin - Bisoca

sus

Caracteristicile emanatiilor

Perimetrul cu emanatii de gaze are o suprafata de aproximativ 400 m2. Hidrocarburile ajunse la suprafata ard singure sau pot fi aprinse. Flacarile sunt colorate, prezentand diverse nuante de galben, rosu si chiar albastru.

Inaltimile variaza foarte mult, de la cativa cm la aproape 50. Numarul, intensitatea, durata si inaltimea focurilor sunt foarte variate temporal (diurn, saptamanal, sezonier, anotimpual), conform observatiilor indelungate ale localnicilor. In timpul cutremurelor de pamant focurile au inaltimi de peste 2m.

Nu exista un numar fix de locuri de iesire a hidrocarburilor. Cele mai mari focuri ard in cadrul unor microforme cu aspect alveolar.

In perimetrul "Focurilor Vii" se intalnesc uneori si mici baltoace, care bolborosesc si din care iese de asemenea gaz metan dar care nu arde spontan.

Debitul emanatiilor de gaze este influentat de precipitatii si variatia nivelului panzei freatice. Monitorizarea recenta (Etiope G. et al., 2004) a 6 orificii indica faptul ca acestea emana aproximativ 24t metan/an. Pentru intreg perimentrul se pareciaza un debit anual de 50t metan. Alaturi de metan ajung la suprafata in cantitati foarte mici si alte gaze precum diodid de carbon, azot si heliu.

sus

Aprecieri geomorfologice

Cea mai mare parte a arealului Andreiasu de Jos-Titila se incadreaza in clasa de susceptibilitate medie si mare la alunecari de teren. Morfologia alunecarilor de teren este conditionata tectonic si structural (Sacrieru Razvan, 2008).

Versantii vaii Milcovului sunt afectati de alunecari de teren vechi si profunde. Reactivari ale acestor alunecari de teren pot fi observate pe cei doi versanti ai Milcovului intre localitatile Rachitasu si Andreiasu de Jos. Asociat apar forme de ravenare si torentialitate. Instabilitatea de la nivelul versantilor este si consecinta defrisarilor efectuate la sfarsitul sec. XIX si inceputul sec. XX. Dupa anul 1960 versantii au fost protejati prin culturi forestiere (pin negru, pin silvestru) ajunse in prezent la maturitate.
In paralel au fost realizate si lucrari hidrotehnice tranversale (baraje, paraguri) pe majoritatea cursurilor afluente Milcovului.

Perimetrul focurilor nestinse este situat in partea superioara a unui versant cu o panta medie de 15 - 250. Baza acestuia este afectata de alunecari de teren care tind sa evolueze regresiv. Extinderea degradarii terenurilor poate afecta in scurt timp si perimetrul "focurilor vii". Se impun masuri de amenajare a versantului prin plantatii forestiere.

Aria Protejata Focul Viu de la Andreiasu de Jos

Fig. 4
Harta geomorfologica a perimetrului Andreiasu de Jos - Titila (Sacrieru Razvan, 2008).

sus

Galerie foto

Dati click pe imagini pentru detalii.

Aria Protejata Focul Viu de la Andreiasu de Jos Aria Protejata Focul Viu de la Andreiasu de Jos Aria Protejata Focul Viu de la Andreiasu de Jos Aria Protejata Focul Viu de la Andreiasu de Jos Aria Protejata Focul Viu de la Andreiasu de Jos Aria Protejata Focul Viu de la Andreiasu de Jos Aria Protejata Focul Viu de la Andreiasu de Jos Aria Protejata Focul Viu de la Andreiasu de Jos Aria Protejata Focul Viu de la Andreiasu de Jos Aria Protejata Focul Viu de la Andreiasu de Jos Aria Protejata Focul Viu de la Andreiasu de Jos Aria Protejata Focul Viu de la Andreiasu de Jos Aria Protejata Focul Viu de la Andreiasu de Jos Aria Protejata Focul Viu de la Andreiasu de Jos Aria Protejata Focul Viu de la Andreiasu de Jos Aria Protejata Focul Viu de la Andreiasu de Jos Aria Protejata Focul Viu de la Andreiasu de Jos Aria Protejata Focul Viu de la Andreiasu de Jos Aria Protejata Focul Viu de la Andreiasu de Jos Aria Protejata Focul Viu de la Andreiasu de Jos Aria Protejata Focul Viu de la Andreiasu de Jos Aria Protejata Focul Viu de la Andreiasu de Jos Aria Protejata Focul Viu de la Andreiasu de Jos Aria Protejata Focul Viu de la Andreiasu de Jos Aria Protejata Focul Viu de la Andreiasu de Jos Aria Protejata Focul Viu de la Andreiasu de Jos Aria Protejata Focul Viu de la Andreiasu de Jos Aria Protejata Focul Viu de la Andreiasu de Jos Aria Protejata Focul Viu de la Andreiasu de Jos Aria Protejata Focul Viu de la Andreiasu de Jos
sus

Bibliografie

Baciu Calin, Caracausi Antonio, Etiope Giuseppe & Italiano Francesco (2007), Mud volcanoes and methane seeps in Romania: main features and gas flux, Annals of Geophysics, vol. 50, nr. 4, http://www.earth-prints.org/bitstream/2122/3744/3/baciu.pdf

Bleahu Marcian, Bradescu Vladimir, Marinescu Florian (1976), Rezervatii naturale geologice din Romania, Editura Tehnica, Bucuresti

Cehlarov Aura (1998), Studii mineralogice si litologice ale depozitelor neogene dintre valea Milcovului si valea Putnei, cu privire speciala asupra acumularilor de celestina de pe paraul Valea Sarii - judetul Vrancea, Teza de doctorat, Universitatea din Bucuresti

Etiope Giuseppe, Baciu Calin, Caracausi Antonio, Italiano Francesco & Cosma C. (2004), Gas flux to the atmosphere from mud volcanoes in eastern Romania, Terra Nova, 16, 179-184, http://www.geo.edu.ro/sgr/mod/downloads/PDF/Etiope-TNova-2004.pdf

Pauca Mircea (1942), Asupra retelei hidrografice si morfologiei regiunii de la Curbura de SE a Carpatilor, Revista Geografica Romana, V, Fasc. I-II

Sacrieru Razvan (2008), Bazinul morfohidrografic Milcov. Studiu geomorfologic, Teza de doctorat, Universitatea din Bucuresti

sus
 
Asociatia pentru Dezvoltare Durabila Focul Viu Focsani

© 2009 A.D.D. "Focul Viu" Focsani
www.addfoculviu.ro