ADD Focul Viu Focsani
 

Vremea in Focsani

   -18° C

ultima actualizare
19:40


Prezentare mecanismul 2%


Eco Magazin - Magazin de ecologie


Parteneri

Scorpion Focsani
Vinexport Romania
Ziarul Corect

Radio Iasi

Finantatori

EEA Grants
Fundatia pentru Parteneriat
Autoritatea Nationala pentru Tineret
Mol Romania
Primaria Focsani

Trasee montane in Muntii Vrancei

Traseu 2: Satul Vetresti - Herastrau (500 m) - piriul Balosu - Golu Pietrosului (1 315 m) - cabanele "Giurgiu" (1100 m) - valea Zabalei - Mirdanu (1520 m) - virful Lacauti (1 777 m)

Marcaj: -

Timp: 14-16 ore

Trasee de legatura: 6, 5, 7, 8, 1, 10, 4, 3

Caracteristici: -

Descriera traseului

Este unul dintre traseele prin care putem ajunge pe "creasta apuseana" a Muntilor Vrancei, unde Lacautiul, cu frumusetea sa, serveste ca "placa turnanta" pentru turismul din Carpatii Curburii.

Desi traseul poate fi parcurs integral intr-o zi, este preferabil sa se efectueze in doua etape: prima, pina la cabanele "Giurgiu" , aflate pe valea Zabalei, iar a doua pina in Lacauti. Propunerea este motivata de dozarea mai eficienta a efortului, tinind cont de existenta a doua tronsoane cu diferenta de nivel sensibile (piriul Balosu - Golu Pietrosului si Mirdanu - Lacauti).

Itinerarul porneste din contrul satului Vetresti-Herastrau, spre vest, de-a lungul vaii Naruja, parcurgind aproximativ 6 km pe drum pietruit. In primele 10 minute marcajul este dublat de semnul punct rosu al traseului 6, care se desprinde de traseul nostru la podul de peste piriui Valea Neagra. Dupa inca 5 minute, pe dreapta, intre drumul forestier, care urca in Satu Nou prin apropierea edificiului medieval Valea Neagra, si cel urmat de traseu este amplasat imobilul Districtului silvic "Herastrau" . Dincolo de un magazin forestier si de primul pod de peste apa Narujei, intilnim capatul traseului 5 (marcat cu banda albastra) si ultima grupare de case din punctul "Botu Misinei" .

Mai departe, ne intimpina cu fumul lor caracteristic citeva "bocse" (procedeu vechi de preparare a mangalului), iar imediat amonte, in locul "Dulghina Bradului" , patrundem brusc in lumea adevarata a muntelui, strapuns aici de valea in chei a Narujei. Acelasi caracter il are si afluentul ei Misina, dirijat dinspre stinga. Abaterea de la traseu, pentru citeva minute, ne prilejuieste si cunoasterea "cetatilor" sale. La citeva zeci de metri mai sus, si tot pe stinga (fata de directia mersului), se varsa piriul Balosu. Confluenta coincide atit cu bifurcatia drumului forestier, cit si cu capatul traseului 8 (marcaj, cruce albastra). De la ramificatia rutiera, traseul nostru paraseste valea Narujei, urca serpentinele drumului, iar la podul de peste Balosu (punctul "Trei Frasini" ) abandonam calea forestiera in favoarea potecii pe care o urmam in lungul albiei piriului amintit.

Dupa traversarea piriului Verdele, poteca se indeparteaza treptat de albia vaii Balosu, urca sustinut, iese din padurea rara, depaseste un drum forestier foarte putin circulat (punctul "La Linie" ) si apoi, pe directia jalonata de doi stilpi de marcaj, urmareste culmea ascutita din fata. De-a lungul culmii, poteca urca la inceput destul de accentuat, apoi parcurge un sector relativ plan care sfirseste la baza celui mai insemnat povirnis de pina acum: Dealul Mortului - un promontoriu puternic al Pietrosului, detasat spre rasarit. La marginea sesului, pe stilpul de marcaj 9, sageata orientata catre dreapta indica apa potabila (este vorba de piriul Pietrosu, altul decit cel ce se varsa in Zabala, la capatul traseului 10).

Ascensiunea Dealului Mortului incepe brusc, printr-un urcus accentuat, iar imediat mai sus poteca traverseaza un alt drum forestier, neutilizat, al carui taluz se escaladeaza cu oarecare dificultate. Serpentinele sint relativ lungi, serpuind prin padurea rara, dar felurit alcatuita ca specii, printre resturile citorva suporti de piatra ai unui funicular, si nu se abate de la traiectul coamei priporoase. Cam la jumatatea urcusului, intr-un luminis insorit de fagi si brazi foarte grosi, exista un "budai" amenajat cu lespezi de piatra, singura sursa de apa de pe Dealul Mortului. El se afla exact la mijlocul unei portiuni diagonale a potecii, pe stinga, incit, daca se folosesc "scurtaturile" , drumetii risca sa nu-l descopere, indeosebi cei ce coboara pe traseu. Mai sus de izvorul captat, poteca se abate la stinga culmii, foloseste curba de nivel si patrunde in Golul Pietrosului (1315 m), cu privelistea deschisa darnic spre est, sud si vest. In apropierea padurii (dreapta) se intersecteaza cu "traseul de creasta" al Vrancei (1), coborit aici din culmea Pietrosului pe marcajul sau, banda rosie.

Din "golul" muntelui, catre sud, ni se infatiseaza Zboina Frumoasa si Poiana Casaria, mijind intre cetini; la est, printre Dealurile Subcarpatice, inceputul de vale subcarpatica a Narujei, cu asezarile Vetresti-Herastrau, Podu Tirdii si Podu Schiopului; la vest, Mtmtele Giurgiu, masiv si cu ramificatia lui dinspre Zabala, Culmea Prelunci; la nord, creasta Pietrosului "rezemata" in albastrul cerului. Din colnicul (1315 m) alaturat unui drum de tractor forestier, spre nord-vest, se mai observa Lacautiul si Goru.

Dupa popasul cu turul de orizont prezentat, in aproximativ ½ ora coborim pe fundul vaii Zabala. Traseul, urmind marcajul, traverseaza mai intii, o pasune apoi drumul forestier, intilnit la baza ei, unde, patrundem in padurea rara de amestec. Imediat urmeaza a doua traversare a caii ferate, mai sus mentionata, pentru ca mai jos s-o interceptam iarasi si s-o utilizam, catre dreapta, pina la gardul din vecinatatca cabanelor "Giurgiu" . Una dintre aceste constructii este joasa, micuta, mai veche, are trei incaperi si o bucatarioara, reprezentind sediul cantonului silvic. Cealalta, alaturata, este etajata, spatioasa, cladita din caramida si birne, are patru incaperi mari si o camaruta la mansarda.

Cabanele "Giurgiu" par sa fi adaugat tot ce ar fi desavirsit ambianta luncii insorite a Zabalei, sa indemne la o vacanta de neuitat sub poala codrilor cufundati in verdele vesnic, alintati de boarea permanenta a vaii. Aici, un sejur reconfortant, cu plimbari tihnite in imprejurimi sau cu o escapada pe Muntele Pietrosu (traseul 10, marcat cu cruce rosie), ar rechema ani de-a rindul dorul Vrancei linistite, curate si primitoare. Pentru aprovizionare, recomandam magazinul forestier de la gura piriului Giurgiu (punctul "La km. 12" ) situat in aval, la 6 km pe drum forestier. De fapt, acest loc de pe valea superioara a riului amintit corespunde celei mai indepartate raspintii rutiere cu functiune forestiera. In amonte, drumul ajunge pina la izvoarele Zabalei (circa 11 km); in aval se racordeaza la DC 102 si DJ 205 (total, aproximativ 30 km), pe teritoriul comunei Nereju, trecind pe malul "Lacului fara nume" si pe la "Caldari" ; catre rasarit, o alta ramura ajunge la Vetresti-Herastrau, in valea Narujei, unde se continua cu DJ 205D.

De la cabanele "Giurgiu" , traseul nostru traverseaza albia Zabalei prin fata cabanei forestiere si urmareste apoi drumul in susul vaii (dreapta, nord-vest), pe circa 11 km. Podurile fiind avariate, apa se traverseaza pe numeroase punti. Dupa aproape o ora ajungem la gura piriului Cabalasu, trecind mai inainte prin "Lunca Secarii" . Pe stinga drumului intilnim o cabana muncitoreasca, veche, iar pe dreapta sediul brigazii silvice "Cabalasu" , frumos construita si plasata intr-un decor minunat. Mai departe, la aproximativ 4 km, intilnim piriul Goru (urmat si el de drum forestier, precum si de traseul 4, marcat cu cruce albastra, indicat de sageata montata pe stilpul 16) si o lunca insorita, bucuroasa parca de a fi martora unirii apelor sale cu Zabala.

Dupa vreo 2 km, ajungem la cabana "Betegosu" (dupa numele piriului traversat cu putin inainte si utilizat de o poteca pastorala care scoate in Culmea Paisele, in traseul 1). Practic, cabana este abandonata, dar poate fi necesara oricarui drumet obosit sau infrigurat de vreme. La 10 minute in amonte, Zabala devine Zabaluta, care primeste din dreapta piriul Mirdanu, iar calea rutiera de acces se bifurca: o ramura dubleaza axa vaii Zabaluta (dreapta), iar cealalta, pe directia inainte a traseului, insoteste firul Mirdanului. In intersectie este fixat stilpul de marcaj 17, cu sagetile orientate catre urmatoarele obiective: Poiana Sindrilita, ½ ora pe drum forestier fara marcaj, apoi triunghi albastru, corespunzator traseului 3; Lacauti, prin Mirdanu, de fapt continuarea traseului nostru;. Vetresti-Herastrau, locul de plecare al traseului 2, marcaj punct albastru.

De la confluenta amintita, mai mergem pe drumul forestier aproape 20 minute si il parasim odata cu traversarea albiei Mirdanului (pe malul sting), asa cum ne indica si sageata montata pe stilpul 18. Din acest loc, timp de aproape o ora, pe drumul de tractor, urcam in serpentine, prin pasune, versantul sudic al Mirdanului. Iarna pe aceasta portiune orientarea este inlesnita de cei trei stilpi metalici care ramin deasupra zapezii. Pe masura urcusului, in spate se detaseaza tot mai mult Muntele Goru (1785 m), cu masivitatea-i severa, caracteristica, si cu vaiugile "sufocate" in cimpurile de pietre; catre rasarit, Culmea Paisele, cu marginea Poienii Sindrilita (ambele folosite de traseul 1); la apus, saua Gorului si pintenul Dobroslavu.

Cind inclinarea pantei se mai reduce, ocolim larg spre stinga o portiune cindva imprejmuita cu gard din sirma ghimpata si stilpi de beton, depasim o stina amplasata cum nu se poate mai inspirat, iar putin mai sus intram pe terasamentul fostei cai ferate forestiere. Aici, intilnim marcajul punct albastru al traseului 3, dirijat dinspre dreapta, si stilpul 23, purtatorul a doua sageti menite sa directioneze deplasarea turistilor. Din acest loc, pina in Lacauti, drumul dureaza 1¼ - 1½ ora, traseele 2 si 3 fiind comune.

Terasamentul fostei cai ferate il parcurgem catre apus (stinga), cam 200 m si trecem pe dedesubtul a doua stine, dincolo de care distingem creasta Lacautiului, acoperisul statiei meteorologice si antena metalica. Parasirea debleului o executam diagonal-dreapta, conform sagetii vopsite pe un molid marginas (daca intre timp va dispare stilpul 23 bis cu sagetile de pe el), urcind domol pina la un drum bine conturat ce strabate saua Mirdanului in intregimea ei; la circa 1520 m altitudine, traversam tot ce mai apartine pasunii, de unde incepem urcusul si ultimul segment al traseului. Aproximativ 75% din acest tronson final al ambelor rute este acoperit cu padure de molid, rara, constituind totodata portiunea cu cea mai serioasa panta, mai cu seama ultimii 50-60 m de la limita vegetatiei forestiere cu "golul" montan.

Imediat ce patrundem in pajistea naturala coasta Lacautiului se mai domoleste, ba chiar muleaza forma de "umar" , cu suprafata aproape orizontala. Mai departe, poteca inregistreaza o cotitura pronuntata catre stinga (sud - sud-vest), asemenea directiei indicate de stilpul de marcaj, si urcam pe nesimtite pina la o balta, formata intr-un mic gavan marginit de o perdea subtire de molizi plini cu licheni si cu coronament "in drapel" (asimetric). Aici, se ramifica si poteca spre izvor (2 minute), care coboara la stinga.

De la balta mentionata, doar vreo 200 m ne mai despart de virful Lacautiului, cu statia meteorologica (asemanatoare celei de pe "Omu" din Bucegi), magazia anexa, platforma meteo, centralele eoliene, statia pluvio automata, gardul din sirma groasa, stilpul de marcaj 33, covorul gros de ienupar. Din Lacauti se revarsa in privirile drumetului norocos de timp prielnic, de undeva din nord si pina in sud-vest, masivele Curburii Carpatilor cuprinse intre Trotus si Prahova; spre apus, dincolo de Depresiunea Brasovului, in prelungirea Muntilor Harghita, se rinduiesc coamele blajine ale Persanilor, ca sa nu mai amintira de Bodoc, de Baraolt, situati mai aproape; de jur-imprejur, Muntii Vrancei in intregimea lor, iar la rasarit contururile Subcarpatilor.

Citi oare dintre cititori ar da crezare ca, din Lacauti, se observa uneori muntii dintre Pietrosu Calimanilor si Negoiu? Ca peste marea de nori de deasupra Podisului Transilvaniei, orizontul este strajuit de Vladeasa si Bihorul Apusenilor? Ca in vremea noptii, Tirgu Secuiesc, Brasovul si Intorsura Buzaului par manunchiuri de artificii, sclipind pe fundul unui ocean de intuneric?

De la citiva pasi, pina la sute de km departare, privirile mingiie pamintul acesta cladit armonios din tot soiul de forme; anume parca sa desfete si sa indemne la netarmurita meditatie; anume parca faurit sa nu-ti sature pofta cunoasterii nici daca l-ai cutreiera o viata.

Incotro se pot continua drumetiile din Lacauti? In toate cele patru zari! Catre nord, prin "Poarta Vintului" - Lujeru - Baba - Stogu - Musat, pe traseul 14, iar mai departe, in Muntii Oituzului; spre vest, catre Clabucetele Intorsurii si vestita Covasna, prin padurea "La Lilieci" - Golgota - stina din Chiisoara - Golu Covasnei, pe traseul 15, ori pe Bisca Mare, prin Comandau, folosind 8 km de drum forestier; catre sud-vest, prin Manisca Mare - Clabuci - pasul Delusor, pe traseul 14, prelungit in Muntii Penteleu; catre sud, pe marcaj cruce albastra (traseul 4), spre Goru, sau mai departe, prin Muntele Giurgiu - piriul Harboca - Bisca Mica, in Penteleu, pe traseu nemarcat, ori prin Musa Mare si Mica spre Furu; catre est, pe marcaj triunghi albastru (traseul 3), pina in Culmea Paisele, continuind apoi traseul 1 sau, de sub Poiana Sindrilita, prin Piriul Bradului, traseul 9, de-a lungul vaii Putnei.

Salveaza acum Pasarea de vant, Gabi Dimancea


Formular 230, directioneaza 2 la suta

Ecosemnal

Clubul pentru Protectia Naturii si Turism Brasov

Targuri si expozitii, standuri pentru expozitii, targuri in Romania, Ungaria, Cehia - Margran Cluj Napoca

Blog-ul lui Tica Lumanare

Transmont Fagaras

Cupe si Lire

A.N.A in Carpati

Tabere VSD

Festivalul cantecului de drumetie si arta fotografica "Focul Viu"

sigur.info-internet mai sigur pentru copii

Sportul de Vrancea

 

 
home : despre noi : statut : proiecte : lira vranceana : trasee montane
cascada putnei : rezervatii : galerie foto : link-uri utile : contact
Web design by Costica Mocanu
© 1995-2020 A.D.D. "Focul Viu" Focsani