ADD Focul Viu Focsani
 

Vremea in Focsani

   -18° C

ultima actualizare
08:50


Prezentare mecanismul 2%


Eco Magazin - Magazin de ecologie


Parteneri

Scorpion Focsani
Vinexport Romania
Ziarul Corect

Radio Iasi

Finantatori

EEA Grants
Fundatia pentru Parteneriat
Autoritatea Nationala pentru Tineret
Mol Romania
Primaria Focsani

Trasee montane in Muntii Vrancei

Traseu 6: Comuna Tulnici (480 m) - "Plostina" (750 m) - satul Valea Neagra - satul Vetresti-Herastrau (500 m) - Dealul Secaturii (1075 m) - Culmea Laposu de Jos - comuna Nereju (540 m)

Marcaj: punct rosu

Timp: 14-16 ore

Trasee de legatura: 1, 2

Caracteristici: -

Descriera traseului

Este unicul traseu turistic marcat de la extremitatea rasariteana a Muntilor Vrancei, pe contactul acestora cu depresiunea subcarpatica, dominata, aici, de altitudini cuprinse intre 1 100 si 1 395 m. El se desfasoara directional, intre trei localitati rurale principale, aflate pe vaile Putna, la nord, Naruja, in partea mediana si Zabala, la sud, in punctele de patrundere a acestora in aria Subcarpatilor.

Data fiind pozitia traseului, peisajul este de o varietate aparte, conferita de imbinarea trasaturilor geografice specifice Muntilor si Subcarpatilor Vrancei, pitorescul fiind accentuat de marea diversitate a folosintelor terenului, indeosebi in spatiul dintre Putna si Naruja, precum si in preajma Zabalei: vetre de sate concentrate sau risipite, finete cu livezi, suprafete arabile restrinse si dispersate, pilcuri de padure si marginea codrilor coboriti din munte, ici si colo "odai" etc. Este preferabil ca traseul sa se parcurga in doua etape diurne, poposindu-se, in dupa-amiaza fiecarei zile, in perimetrele localitatilor Vetresti-Herastrau si respectiv, Nereju. Sugestia vine in intimpinarea programului drumetiilor grupurilor numeroase sau cu antrenament relativ modest, program ce presupune o deplasare mai lenta in teren si un supliment de timp pentru organizarea innoptarii. Se are in vedere si fructificarea posibilitatilor de cazare in vecinatatea satului Vetresti-Herastrau, cit si a conditiilor de campare din apropierea albiei Zabalei.

Traseul porneste din centrul comunei Tulnici spre vest (pe DN 2D), circa 200 m, dupa care coboara in stinga, pe drumul catre satul Coza (1,5 km) pina unde este comun cu traseul 1 (marcaj, banda rosie). Mai sus de magazinul din localitatea Coza, traseele se despart: catre dreapta, traseul 1 si inainte (sud), pe drumul local, traseul nostru care urca pe culmea golasa a Dealului Morii, la rascrucea cu DC 84. De la intersectia amintita folosim DC 84 catre dreapta, parasindu-1 dupa circa 1,5 km, in cuprinsul unei risipiri de locuinte (Fundatura) apartinind satului Paulesti. Pina aici se dirijeaza si o mica portiune a traseului 11, el continuind spre est. Orizontul ofera imaginea zvelta a Muntelui Coza, iar in plan apropiat Culmea Muntisoarele, pe la poala careia, spre sud, vom continua drumetia.

Dupa traversarea obirsiilor piriului Leadova, dirijat catre est (stinga), ajungem pe un deal tesit si prelung, de unde se deschide o larga priveliste asupra partii centrale a Depresiunii Vrancei si aliniamentelor deluroase, foarte fragmentate, ridicate la exteriorul ei, pe fundal conturindu-se spinarea arcuita a Magurii Odobesti (996 m). In continuare, pe linga sediul cantonului silvic "Plostina", utilizind drumul de carute, strabatem un platou estompat, presarat cu stinci si bolovani implintati in sol, proveniti din retragerea versantului muntos in decursul evolutiei sale. Asemenea unitatii silvice si satului asezat la baza platoului, locul este denumit "Plostina", sugerind terenul mai umed, cu numeroase smircuri si locuri de mustire a apei. Spre stinga, pornesc mai multe drumuri de caruta, folosite indeosebi la vremea cositului, care coboara in Plostina si Muncei, iar mai departe, in centrul comunei Vrincioaia. Putin mai spre sud, prin inseuarea (740 m altitudine) de sub Magura Spinesti (926 m), peticita cu pilcuri de fagete, patrundem la izvoarele unui afluent al piriului Valea Neagra, unde s-a instalat satucul ce-i poarta numele. Aici intram pe drumul forestier de deasupra ultimelor case, ocolim la dreapta (vest) piciorul unui deal golas si coborim pe firul Vaii Negre.

Linga liziera padurii intilnim un alt drum forestier, iar pe marginea lui cladirea frumoasa a cantonului silvic "Valea Neagra", ce vegheaza parca intrarea in pintecul muntilor inaltati fara nici o sfiala. De aici, coborim pe drum, cam 20 minute, pina la Satu Nou, asezat pe fata coastei largi, cu finete, numita "La Miloiu" si deasupra monumentului istoric "Valea Neagra". Din bucla unei serpentine strinse parasim drumul si ne angajam pe "scurtatura" ce coboara pe o splendida terasa a riului Naruja. Marginea ei de pe stinga este ocupata de un faget batrin si rar, folosind adesea drept "acoperamint" taberelor de corturi instalate aici. Apa potabila se poate procura de la "budaiul" utilizat de locuitorii Satului Nou. Poteca se avinta, apoi, pe priporul cu plantatie, pina la gura Vaii Negre (stinga), in albia Narujei, sfirsind la podul de peste piriu, in DJ 205D, la maximum 10 minute de centrul satului Vetresti-Herastrau, situat pe Naruja, in aval. Tot aici, intilnim traseul turistic 2, marcat cu punct albastru. Spre dreapta, la cel mult 5 minute, intre DJ 205D si drumul forestier ce urca la Satu Nou, exista sediul districtului silvic "Herastrau", ce ofera cazare in doua incaperi cu cite doua paturi.

O orientare in teren, efectuata din acest punct de interceptare a albiei Narujei, permite sa reperam urmatoarele:

  • pe dreapta vaii (sud), citeva gospodarii, amintind de catunul Podu Chiriac, stramutat cu aproape doua decenii in urma, asezate pe versantul care sfirseste in culmea Dealului Chiriac - coborita din Dealul Secaturii - partea de inceput a etapei urmatoare de drumetie;
  • pe stinga vaii (inelusiv a Vaii Negre) si aval, exista satul Podu Schiopului, cocotat la nivelul terasei amintite anterior;
  • tot in aval, dar pe partea dreapta, se zareste satul Podu Tirdii, ocupind extremitatea Dealului Chiriac, sectionata de Naruja in apropierea morii de apa.

Din zona satului Vetresti-Herastrau, continuarea traseului priveste mai intii ascensiunea versantului drept al Narujei, respectiv a Dealului Chiriac, identificat anterior, in situatia cind aceasta etapa incepe din centrul rural atunci, pe podetul de peste apa Narujei, prin spatele morii, urcam pe drum in Podu Tirdii, traversam vatra satului si parcurgem Dealul Chiriac, urcind, fara marcaj, pina in apropierea padurii, si fara dificultati de orientare. Presupunind ca innoptarea s-a facut in locurile precizate (linga Satu Nou sau la unitatea silvica), folosim drumul de carute care urca pe linga gospodariile razlete din Podu Chiriac, prin pasunea marginita la stinga de desisul plantatiei de catina, anin si pin. Dupa circa ½ ora ajungem pe culmea ingusta a Dealului Chiriac. i1 urmam spre dreapta, continuind urcusul si traversam perpendicular drumul forestier intilnit la marginea pasunii. Continuam urcusul trecind printr-o padure rara, apoi, strabatem o zona defrisata recent si extinsa indeosebi pe latura dreapta a drumului de tractor (folosit de traseu); aici, ni se ofera perspectiva vaii Naruja, Satului Nou si Culmii Muntisoarele. La capatul de sus al defrisarii, orientindu-ne strict dupa marcajul aplicat pe ramificatia din stinga a drumului de tractor, patrundem iarasi in padure unde, pe alocuri, se ivesc citeva mlastini restrinse.

De-a lungul culmii, ce devine tot mai clara, si pe directia generala sud, traversam o zona larg deschisa, cu lastaris de mesteacan, precum si o plantatie tinara de rasinoase, de unde linia orizontului ofera cu darnicie imaginea masivelor Zboina Frumoasa, Pietrosu si Verdele, dispuse in planul indepartat apusean (dreapta). Dupa depasirea unui tapsan si a citorva serpentine pietroase, padurea de amestec redevine insotitoarea drumetiei noastre. Ne angajam pe plaiul pastoral ce urca domol pina in apropierea virfului Tiganasu (1075 m) al Dealului Secaturii, pe care-1 ocolim prin vest (dreapta), in cuprinsul unei pasuni de unde se observa bine peisajul subcarpatic vrincean ce se etaleaza spre rasarit. Dincolo de virful dealului, la citeva sute de metri, intr-o poienita, lasam la stinga un drum de carute, care coboara in satul Tepa (circa 1 ora de mers), iar dupa 5-10 minute, ajungem intr-un loc pitoresc si totodata important pentru traficul turistic, denumit sugestiv "Intre Plaiuri". Dintre cele 4 cai principale de circulatie locala, care se intersecteaza in poiana spatioasa, drumul ce se dirijeaza spre est (stinga) permite coborirea in centrul satului Paltin (in 1½ ora), prin Dealul Gilma, parasindu-se la nevoie traseul. In locul "Intre Plaiuri" exista doua constructii silvice alaturate: sediul cantonului "Valea Rea" si o mica cabana cu etaj. La aproximativ 25 m distanta de gardul de linga cabana, in padure, se afla un "budai" de unde ne putem improspata rezerva de apa potabila.

Continuam traseul pe directia sud, asa cum de altfel indica si sageata de pe stilpul de marcaj instalat la bifurcarea drumului catre Paltin. Plaiul pastoral larg, croit prin codrul poienit si batrin, ne va conduce pina in Laposu de Jos (timp de 1¼ - 1½ ora). Mai intii, strabatem o zona larg valurita, cu smircuri si baltoace, apoi, prin doua pieptisuri intercalate cu un ses, iesim la marginea superioara a unei pasuni in mijlocul careia (stinga) se afla un saivan nou construit. Mai jos de acesta, diagonal - dreapta, la capatul unui drum forestier neutilizat, se afla cabana muncitoreasca "Tipau". Pe portiunea de urcus de la capatul pasunii, la citiva metri stinga de un molid solitar cu semnul de marcaj al traseului, intilnim "Budaiul lui Dragan". Mai sus de el, indata ce panta terenului se reduce, patrundem intr-un molidis matur si dupa maximum 10 minute plaiul ne scoate in pajistea Laposului de Jos.

Laposul este una dintre cele mai pitoresti, unitare si prelungi (aproximativ 4 km) culmi montane din Vrancea, dintre cele mai reprezentative "plaiuri inalte" din tinut, cu o viata pastorala intensa si inchegata, ce se ramifica din Zboina Frumoasa catre rasarit. Jumatatea sa apuseana poarta numele de Laposu de Sus (1 455 m), pentru ca din locul in care ne aflam sa inceapa Laposu de Jos (1 256 m). Vorbind in sens geografic, aceasta culme reprezinta o "suprafata de nivelare" tipica.

In partea opusa patrunderii in pajistea intinsa si putin spre dreapta, intilnim un stilp de marcaj cu doua sageti, care desemneaza intersectia traseului nostru cu "traseul de creasta" al Vrancei (1), marcat cu banda rosie. Vizavi de stilp, o potecuta conduce la un "budai" si, putin mai departe, la sediul cantonului silvic "Lapos". Din Laposu de Jos, pentru coborire in comuna Nereju, folosim ultima parte a traseului 1, descrisa anterior, intrucit, cele doua rute montane sint comune pe acest tronson.

Salveaza acum Pasarea de vant, Gabi Dimancea


Formular 230, directioneaza 2 la suta

Ecosemnal

Clubul pentru Protectia Naturii si Turism Brasov

Targuri si expozitii, standuri pentru expozitii, targuri in Romania, Ungaria, Cehia - Margran Cluj Napoca

Blog-ul lui Tica Lumanare

Transmont Fagaras

Cupe si Lire

A.N.A in Carpati

Tabere VSD

Festivalul cantecului de drumetie si arta fotografica "Focul Viu"

sigur.info-internet mai sigur pentru copii

Sportul de Vrancea

 

 
home : despre noi : statut : proiecte : lira vranceana : trasee montane
cascada putnei : rezervatii : galerie foto : link-uri utile : contact
Web design by Costica Mocanu
© 1995-2020 A.D.D. "Focul Viu" Focsani